Revista de Mediere

Printre modificarile aduse Legii 192/2006 prin Legea de modificare 370/2009 se inscrie si cea prevazuta in Art. 75, potrivit cu care :
"Avocatii, notarii publici si consilierii juridici care dobandesc calitatea de mediatori potrivit prevederilor prezentei legi pot desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiilor lor, la sediul unde isi exercita activitatea".
Completarea textului de lege initial cu sintagma " la sediul unde isi exercita activitatea", consider ca aduce plusul de clarificare de care era nevoie, intelegand din economia intregului text ca mediatorii proveniti din profesiile juridice enumerate, isi pot desfasura activitatea de mediere la acelasi sediu in care isi exercita si activitatea juridica.
Insa, interpretarea acestor dispozitii de imediata aplicare pentru transpunerea lor in practica au incitat spirite, au provocat polemici si diferente de opinie notabile la diverse niveluri de analiza a fenomenului, impunandu-se, intr-un final apoteotic al discutiilor, ideea de a fi consultati cu necesitate si prioritate atat mediatorii, cat si reprezentantii conducerilor profesiilor juridice amintite, pe acest text de lege.
Nefiind adepta acestui tip extins de consultare pe aspecte clare, acum cand prioritatea momentului este o alta, dau totusi relevanta nevoii de interpretare coerenta si unitara a unor dispozitii legale, astfel incat " sfidarea normei" sa nu devina regula in profesia de mediator. Tributari ai unui sistem legalist -normativ, observ din ce in ce mai mult in jurul meu, ca se invoca legea ori de cate ori si, mai ales, atunci cand nu se doreste a fi respectata. Si atunci, se invoca piedici si restrictii normative, chiar acolo unde legiuitorul aduce o binecuvantata lumina. Canalizam si epuizam energii si timp atat de necesare abordarii si rezolvarii altor prioritati instituite imperativ de legea modificatoare ( a se vedea art. III), care sunt tergiversate cu stiinta, cu stil si cu motiv.

In analiza art. 75 asa cum a fost completat, trebuie sa pornim de la conditia sine qua non ca profesia de mediator este libera si independenta fata de alte profesii, ca are organizare, functionare si conducere autonoma, ceea ce exclude din start orice interferenta, in domeniul reglementarii functionarii sale, cu alte profesii liberale, juridice sau nejuridice. Acesta este si motivul pentru care, spre exemplu, ulterior aparitiei legii privind medierea si organizarea profesiei de mediator, au fost abrogate din Statutul profesiei de avocat dispozitiile care vizau includerea activitatii de mediere in continutul activitatilor avocatiale.
Dat fiind aceste aspecte, medierea nu va fi niciodata doar o competenta in cadrul unor profesii juridice, avand statut de sine statator si nu voi oscila in gandirea ca mediatorul care are si apartenenta la oricare din cele trei profesii juridice prevazute in art. 75, nu se va subordona, in ceea ce priveste serviciul de mediere prestat, decat reglementarilor Legii 192/2006 cu modificarile ulterioare.

Cu detasare neta fata de modelul de gandire specific intelectualitatii tehnocrate, precizez ca intelesul juridic al sintagmei " forma de exercitare a profesiei" este redat prin prisma elementelor sale de identificare, acestea constand in: denumirea formei de exercitare; titlul profesional; modalitatile de exercitare a profesiei; sediul profesional. Toate aceste elemente reunite identificand forma de exercitare a unei profesii.
Prin completarea adusa art. 75, legiuitorul insusi face precizarile necesare, menite sa spulbere orice ambiguitate in aplicarea acestei dispozitii, in sensul ca le confera avocatilor, notarilor publici si consilierilor juridici, care au dobandit sau vor obtine in viitor si calitatea de mediatori, simpla posibilitate de a practica profesia de mediator la sediul primei forme de exercitare a profesiei, punctul de contact intre cele doua forme profesionale diferite, fiind doar elementul privitor la sediu, celelalte elemente ramanand distincte si specifice fiecarei profesii.
Asadar, mediatorii autorizati inscrisi pe Tabloul mediatorilor in conditiile legii 192/2006, chiar daca sunt si exponenti ai unor profesii juridice, fac parte din corpul profesional al mediatorilor beneficiind de toate drepturile si avand toate obligatiile ce decurg din calitatea de mediator si apartenenta la profesia de mediator.
Intrucat Legea 370/2009 nu atinge art. 75 in esenta sa, ci doar il imbunatateste cu elemente de clarificare in scopul eliminarii oricarui echivoc in intelegera si aplicarea sa, evidente si la prima si la a doua....citire, initiativa de deschidere a unui dialog cu mediatorii cu implicarea si a celorlalte corpuri profesionale pe acest subiect, reprezinta atat o abordare neprofesionista din partea initiatorilor, cat si o tactica neloiala de deturnare a atentiei de la realitatea si nevoile momentului. Cui serveste acest lucru? Cu siguranta nu mediatorilor care privesc uluiti la confruntarile sterile de idei si opinii pe filisofia legii, continuand, in fapt, sa ramana scindati in tabere pro si contra, dar cu speranta ca vom invata cu totii, odata si odata, lectia de normalitate.